Negre\u0219tii Vasluiului \u00ee\u0219i au denumirea de la vornicul Negrea, unul dintre cei mai puternici feudali ai timpului s\u0103u, prezent \u00een Sfatul domnesc al lui Alexandru cel Bun, \u00eentre anii 1401-1429. A\u0219ezarea exist\u0103 cu siguran\u021b\u0103 din vremuri imemoriale, dovad\u0103 fiind numeroasele vestigii reprezentative pentru diverse culturi arheologice \u0219i epoci istorice.<\/p>\n\n\n\n
Cercetarea curgerii propriet\u0103\u021bii reconstituie, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul primei atest\u0103ri documentare a satului (1590-1591) \u0219i dup\u0103 aceasta, o transmitere genealogic\u0103 a st\u0103p\u00e2nirii boiere\u0219ti, \u00eentrerupt\u0103 uneori de v\u00e2nz\u0103ri \u00eentre rude apropiate, timp de aproape cinci secole (XV-XIX), mai \u00eent\u00e2i pe \u00eentreaga mo\u0219ie, apoi numai pe partea de sus (care a \u00eenglobat dup\u0103 1600 mo\u0219ia Line\u0219ti \u0219i \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea o parte din Lurce\u0219ti), \u00een timp ce pe partea de jos (unde va ap\u0103rea \u00een jurul anului 1800 c\u0103tunul Rediul Mog\u00e2lde\u0219tilor, apoi numit Poiana) se va forma dup\u0103 1600 proprietatea r\u0103z\u0103\u0219easc\u0103 a unor descenden\u021bi tot din boierii veacului al XVI-lea.<\/p>\n\n\n\n
Au st\u0103p\u00e2nit, a\u0219adar, Negre\u0219tii boieri \u00eensemna\u021bi, din neamuri de vaz\u0103 ale Moldovei, descenden\u021bi ai lui Negrea pe linie b\u0103rb\u0103teasc\u0103 \u0219i prin femei. Dintre ace\u0219tia se disting Toader, pisarul lui \u0218tefan cel Mare, apoi Huhule\u0219ti, Sturze\u0219ti, c\u00e2\u021biva Hrisoverghi, Rosete\u015fti, un Mavrocordat \u0219i un Su\u021bu. O scurt\u0103 perioad\u0103 mo\u0219ia va fi \u00eenstr\u0103inat\u0103 prin v\u00e2nzare c\u0103tre marele sulger Ion Paladi, care va fi ridicat cur\u021bi \u00eentre 1687 \u0219i 1699, reparate apoi de fiul acestuia, Constantin Palade, proprietar al Negre\u0219tilor \u00eentre 1742 \u0219i 1752.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen evolu\u021bia localit\u0103\u021bii, o etap\u0103 distinct\u0103 se delimiteaz\u0103 odat\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea legal\u0103 a t\u00e2rgu\u0219orului Negre\u0219ti, \u00een anul 1845. De mult\u0103 vreme, aici se \u00eenchegase un iarmaroc folosit de satele din jur, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een 1823 existau \u00een satul Negre\u0219ti un rato\u0219 (han) de piatr\u0103, dou\u0103 dughene de b\u0103c\u0103lie \u0219i alte 24 dughene de lemn, cu m\u0103rfuri aduse de la Bra\u0219ov, \u0219i se \u021bineau nu mai pu\u021bin de 26 de zile de iarmaroc pe an. T\u00e2rgu\u0219orul cre\u0219te mereu, \u00eenc\u00e2t \u00een 1845, c\u00e2nd aici se \u00eenregistrau 72 de negustori, dintre care doar 11 erau rom\u00e2ni, ceilal\u021bi fiind evrei, proprietara mo\u0219iei, Efrosina Roset, ob\u021bine cu u\u0219urin\u021b\u0103 hrisovul domnesc (24 noiembrie 1845) de recunoa\u0219tere oficial\u0103 a statutului de t\u00e2rg al a\u0219ez\u0103rii, act ce reglementa drepturile \u0219i obliga\u021biile proprietarei \u0219i besmenarilor (chiria\u0219ii locului de dughene). Acesta este t\u00e2rgu\u0219orul pe care \u00eel cuno\u0219tea peste patru decenii N. Iorga, dup\u0103 ce proprietatea trecuse la fiica celei de mai sus, Didi\u021ba (Sm\u0103r\u0103ndi\u021ba) Mavrocordat, figur\u0103 ilustr\u0103 a Ia\u0219ilor de pe la 1860, mare amfitrioan\u0103 de petreceri simandicoase, dar \u0219i promotoare a muzicii \u0219i teatrului (juca roluri \u00een piesele lui Alecsandri, al\u0103turi de acesta, de Matei Millo, C. Negruzzi \u0219i al\u021bii).<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1868, mo\u0219ia Negre\u0219ti, cu satul \u0219i t\u00e2rgul, sunt date ca zestre fiicei Didi\u021bei, Natalia, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Nicolae \u0218u\u021bu. Din p\u0103cate, ultimii trei mari proprietari ai Negre\u0219tilor nu au locuit la curtea boiereasc\u0103, mo\u0219ia fiind mereu arendat\u0103, cu efectele cunoscute ale acestui fenomen social \u0219i economic. Fiind p\u0103r\u0103sit\u0103, curtea s-a p\u0103r\u0103ginit, iar Petru Stoicescu, cump\u0103r\u0103tor al mo\u0219iei pe la 1890, a trebuit s\u0103 fac\u0103 o alt\u0103 „curte”, aceea de la intrarea \u00een Negre\u0219ti, vis-a-vis de judec\u0103toria de ocol \u0219i de spital.<\/p>\n\n\n\n
La 10 aprilie 1894, t\u00e2rgul a ars aproape \u00een \u00eentregime: 143 de case, sc\u0103p\u00e2nd de pojar doar c\u00e2teva, \u00eentre care subprefectura, cazarma, spitalul \u0219i \u0219coala de b\u0103ie\u021bi. Dup\u0103 dezastru, t\u00e2rgul a fost ref\u0103cut pe o re\u021bea stradal\u0103 geometric\u0103, p\u0103strat\u0103 f\u0103r\u0103 nici o modificare p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Casele de lemn de odinioar\u0103 au fost \u00eenlocuite, pe str\u0103zile Unirii \u0219i Ion Br\u0103tianu (\u00een 1912), \u00een prezent N. B\u0103lcescu, de dughenele, pr\u0103v\u0103liile \u0219i locuin\u021bele de tip gali\u021bian ale evreilor, acelea care, \u00een 1905, lui N. Iorga i se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au ca ur\u00e2te \u0219i str\u0103ine. Devast\u0103rile acestora din martie 1907 nu au fost un moment de bun augur pentru evolu\u021bia t\u00e2rgului care, din 1864 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1950, ca re\u0219edin\u021b\u0103 de plas\u0103, a avut totu\u0219i \u0219ansele dezvolt\u0103rii ca un centru administrativ, cu post\u0103, spital, judec\u0103torie, mai multe scoli \u0219i altele.<\/p>\n\n\n\n
\u00cencep\u00e2nd din anul 1948, Negre\u0219tii intr\u0103 \u00een cursul istoric impus de schimbarea radical\u0103 a regimului politic. La 6 septembrie 1950, Marea Adunare Na\u021bional\u0103 voteaz\u0103 legea pentru noua \u00eemp\u0103r\u021bire teritorial-administrativ\u0103 a \u021b\u0103rii \u00een regiuni \u0219i raioane. Ca urmare, t\u00e2rgul Negre\u0219ti, fost\u0103 re\u0219edin\u021b\u0103 de plas\u0103, r\u0103m\u00e2ne re\u0219edin\u021b\u0103 de raion \u0219i \u00een acela\u0219i timp centrul comunei Negre\u0219ti, cu satele Valea Mare, Poiana, Cioatele, C\u0103z\u0103ne\u0219ti, Parpani\u021ba \u0219i Glodeni \u00een componen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
P\u00e2n\u0103 \u00een 1968, t\u00e2rgul Negre\u0219ti nu se remarc\u0103 printre at\u00e2tea alte centre raionale din cadrul regiunii Ia\u0219i, dar \u00een retrospectiva timpului se constat\u0103 o oarecare schimbare a structurii sociale, prin apari\u021bia unui num\u0103r mare de lucr\u0103tori \u00een sectorul servicii \u0219i o cre\u0219tere a activit\u0103\u021bii atelierelor me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti \u0219i a comer\u021bului. Popula\u021bia nu se mai ocup\u0103 exclusiv cu agricultura \u0219i comer\u021bul ci \u00ee\u0219i diversific\u0103 ocupa\u021biile \u0219i preocup\u0103rile. Se construie\u0219te o policlinic\u0103 pentru \u00eentreaga zon\u0103 din jurul localit\u0103\u021bii, o Sta\u021biune de Ma\u0219ini Agricole \u0219i alte mici obiective economice, precum un Centru de vinifica\u021bie (1952-1953), Cooperativa Me\u0219te\u0219ug\u0103reasc\u0103 \u0219i \u0218antierul de construc\u021bii (1958), care au recrutat for\u021ba de munc\u0103 din Negre\u0219ti \u0219i din satele apropiate, astfel \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u00een 1960 procentul popula\u021biei ocupate \u00een agricultur\u0103 scade de la 90% la aproximativ 70%, restul fiind ocupat\u0103 \u00een noile sectoare de activitate. Un moment important \u00een via\u021ba t\u00e2rgului Negre\u0219ti l-a constituit \u00eenfiin\u021barea \u00een 1958 a primei clase (a VIII-a) de liceu, institu\u021bie care va marca decisiv at\u00e2t via\u021ba social\u0103, c\u00e2t \u0219i cea cultural\u0103 a localit\u0103\u021bii. \u00cen anii urm\u0103tori, apar cadrele superior calificate ale \u0219colii, profesorii pentru toate disciplinele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, f\u0103r\u0103 mari fluctua\u021bii de \u00eencadrare \u0219i f\u0103r\u0103 vacant\u0103ri semnificative. Doar navetismul unor profesori ie\u0219eni a creat, ca pretutindeni de altfel, anumite dificult\u0103\u021bi \u00een valorificarea deplin\u0103 a resurselor preg\u0103tirii lor.<\/p>\n\n\n\n
La 31 mai 1968, \u00een urma noii \u00eemp\u0103r\u021biri teritorial-administrative a \u021b\u0103rii, localitatea este declarat\u0103 ora\u0219, al patrulea din jude\u021bul Vaslui, iar satele fostei comune Negre\u0219ti intr\u0103 \u00een componen\u021ba ora\u0219ului. Noul statut urban a impus includerea Negre\u0219tilor \u00een planurile centralizate de dezvoltare a jude\u021bului Vaslui. \u00cen anii urm\u0103tori, s-au construit Filatura de bumbac (cu un num\u0103r de 580 angaja\u021bi \u00een 1980), Fabrica de Utilaje pentru Construc\u021bii (F.U.C.), cu produc\u021bie cerut\u0103 \u0219i la export, Fabrica de mobil\u0103, ca anex\u0103 a I.P.L Vaslui, ce producea mobil\u0103 de calitate pentru export. Toate aceste transform\u0103ri pe plan economic \u0219i administrativ au avut urm\u0103ri \u0219i asupra structurii sociale a popula\u021biei, care a accentuat \u0219i mai mult fenomenul urbaniz\u0103rii, astfel \u00eenc\u00e2t popula\u021bia ocupat\u0103 direct \u00een agricultur\u0103 a sc\u0103zut la aproximativ 55% din total. Dup\u0103 1990, unit\u0103\u021bile economice principale au fost privatizate par\u021bial sau au fost dezafectate, \u00een tendin\u021ba general\u0103 de dezindustrializare, fapt ce a generat o s\u0103r\u0103cire rapid\u0103 \u0219i accentuat\u0103 a popula\u021biei \u0219i exodul \u00een str\u0103in\u0103tate (\u00eendeosebi \u00een Spania \u0219i Italia) a celor r\u00e2ma\u0219i f\u0103r\u0103 locuri de munc\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ast\u0103zi popula\u021bia ora\u0219ului Negre\u0219ti este de aproximativ 10.000 de locuitori, grup\u00e2nd \u00een jurul s\u0103u 6 sate apar\u021bin\u0103toare: Parpani\u021ba, C\u0103z\u0103ne\u0219ti, Glodeni, Valea Mare, Cioatele \u0219i Poiana. Popula\u021bia ora\u0219ului Negre\u0219ti este de religie ortodox\u0103 – 98 % iar 2 % alte confesiuni (penticostali, adventi\u0219ti, de ziua a \u0219aptea, bapti\u0219ti).<\/p>\n\n\n\n
Mircea Ciubotaru, Negre\u0219tii – \u201c recuper\u0103ri ale memoriei istorice. Perspectiv\u0103 general\u0103<\/em>„ Elena Roman, De la t\u00e2rg la ora\u0219. Un reper: Liceul (1958)<\/em> Negre\u0219tii Vasluiului \u00ee\u0219i au denumirea de la vornicul Negrea, unul dintre cei mai puternici feudali ai timpului s\u0103u, prezent \u00een Sfatul domnesc al lui Alexandru cel Bun, \u00eentre anii 1401-1429. A\u0219ezarea exist\u0103 cu siguran\u021b\u0103 din vremuri imemoriale, dovad\u0103 fiind numeroasele vestigii reprezentative pentru diverse culturi arheologice \u0219i epoci istorice. Cercetarea curgerii propriet\u0103\u021bii reconstituie, p\u00e2n\u0103 \u00een…<\/p>\n
\u00cen Grupul \u0218colar Industrial „Nicolae Iorga” Negre\u0219ti-Vaslui. Semicentenar 1958-200<\/em>
(coordonator prof. univ. Mircea Ciubotaru), Editura Kolos, Ia\u0219i, 2008.<\/em><\/p>\n\n\n\n
\u00cen Grupul \u0218colar Industrial „Nicolae Iorga” Negre\u0219ti-Vaslui. Semicentenar 1958-2008
(coordonator prof. univ. Mircea<\/em> Ciubotaru), Editura Kolos, Ia\u0219i, 2008.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"